Foraje puturi

In executia corecta a forajului pentru apa nu este suficienta numai cunoasterea procesului forarii ci si cunoasterea stiintifica a factorilor care guverneaza circulatia apelor subterane ce formeaza obiectul forajului. Aceasta cunoastere stiintifica este furnizata de studiile hidrogeologice ce indica parametrii tehnici ai forajului, asigurand premisele reusitei lucrarii de foraj.

Forajul este un proces prin care se creaza o gaura verticala cu dimensiuni variabile, prin diverse mijloace in scoarta terestra pentru extragerea unei resurse natural. Metoda de foraj depinde de natura si de adancimea straturilor traversate si trebuie adaptata solului existent in zona, urmarind insa si obtinerea unui cost final cat mai avatajos al lucrarii, si implicit, al apei potabile.

Forajele de apa in comparatie cu forajele de pompe de caldura, geologice, geotehnice,etc sunt cele mai greu de realizat. Acest lucru se datoreaza: complexitatii utilajelor, instalatiilor si accesoriilor folosite / necesare (instalatie de foraj hidraulica, pompa de noroi, compresor, pompe submersibile, motopompe, generatoare, etc); diversitatii geologice; diversitatii de materiale ce pot fi folosite pentru a realiza un foraj (bentonita, polimeri, aditivi, tubulatura, filtre, pietris margaritar, peleti bentonitici, ciment, etc); operatiile necesar a fi executate sunt dificile din punct de vedere tehnic (saparea, tubarea, introducerea controlata a margaritarului, realizarea inelelor de izolare/cimentare, denisiparea, punerea in productie, masurarea parametrilor, etc); aparatura de masura si control necesara (instrumente pentru masurarea nivelului apei in foraje, instrumente pentru controlul nivelului pietrisului margaritar, apometru pentru debite, etc).

Pentur realizarea unui foraj ce va penetra nisip, pietris, argila si chiar roca compacta, va fi nevoie de un forajist cu experienta si spontan. Prajinile de foraj pot cantari cateva tone. Daca forajistul va actiona in necunostinta de cauza, sapa de foraj se va uza prematur. Acesta trebuie sa apase suficient de tare pe maneta, altfel prajinile de foraj nu vor penetra solul. Uzual sunt mai multe tipuri de sol in fiecare foraj. Fiecare trebuie sapat cu un anumit regim de sapare (rotire/apasare/debit fluid de foraj). Odata ce forajistul ajunge la stratul de apa, acesta trebuie sa fie foarte atent la procesul de forare.

Pentru apa se folosesc 2 metode: forajul hidraulic rotativ cu circulatie de fluid sau forajul cu ciocan de fund cu aer. Forajele pentru consumuri personale sau pentru debite mici de apa se sapa cu diametre cuprinse intre aproximativ 150 si 311 mm, iar pentru forajele publice, industriale sau pentru debite mari de apa se sapa cu diametre de pana la 609 mm.

Indiferent de metoda de sapare, forajul este tubat cu tubulatura de plastic. Diferenta dintre diametrul de sapare si diametrul de tubari trebuie sa fie de minim 150 mm. Spatiul dintre gaura sapata si tubulatura se umple cu pietris curators a carui granulatie se alege functie de granulatia nisipului din stratul acvifer.
Totodata pentru a obtine un foraj perfect, pozitionarea filtrelor este importanta. Fie ca este vorba despre latimea filtrelor, precum si numarul de fante (suprafata activa) toate acestea vor ajuta la realizarea forajului dorit.